Resturi

Vroiam doar sa va aduc la cunostinta urmatorul post de pe siteul vecin si prieten: Nașul. Cam atat.

Promit sa mai scriu. Ipo, tinem aproape.

Azi am fost atentionat ca am implinit un an de cand am dat primul checkin pe fourquare. Am avut ceva pauze de utilizare de cateva luni, atingand un pic mai putin de 800 de aparatii in timpul asta, dar sunt destul de capabil incat sa dau publicitatii si fanelor urmatoarea harta a accesarilor:

Am taiat zonele extra-romanesti. Reiese ca mai am am ceva zone de atins.

Am inceput sa vorbesc urat. De aia nu mai scriu.

Nu vreau sa va stric impresia pe care o aveati despre mine.

Nu doar românii…

Doblando una peli porno

Mi-am adus aminte ca vroiam de multa vreme sa postez asta cum am gatit eu la un moment dat:

Dupa care, garnitura:

Si la final, prezentarea:

AZI AM MANCAT DOAR O JUMA’ DE PIZZA DIN CARFUUUUUUUR LA ORA 12 si acum e ora 20:30!

• Cum e posibil ca, de 1 decembrie, ziua lor nationala, românii sa nu aiba parte de vreme de gratar? Asta dupa ce, acum cateva zile, au fost 20 de grade (si ploaie cu grindina si descarcari electrice, dar puteti ignora asta. Pai asta e viata? Unde sunt micii? Unde e berea rece? Ori suntem romani ori nu mai suntem. (Bine, merg si tuica si vinul fierte)
• De 1 decembrie am vrut sa mut masina, ca era pe colt si vecinii mei de cartier iau curbele cam dubios. Noroc ca am vazut stratul gros protector de gheata si am lasat-o acolo. (si mi-a fost si lene)
• In cartier, de 1 decembrie, toata lumea sculpta masini in parcare. Doar eu am sculptat niste blugi, ca mi-a fost lene sa sculptez masina. (Eram cat pe aci sa sculptez bordura cu dintii, totusi, ca era polei pe jos)
• De 1 decembrie, m-am tuns. Frizerul a considerat ca trebuie sa intre in vorba cu mine. “Te-a parasit?” Eu: Ha? El: ai pe cineva in familie? Eu: uaaaa, nu, e zi libera si mi-e lene sa o dau jos (nu i-am zis de cioplitul masinii). El (susotind): stiu pe cineva care a comandat o crema de pe Amazon si a scapat de chelie. Eu: (mori, măăăăăă, asa am parul de cand ma stiu!) si cu voce tare: aha.  El: vrei sa iti dau mesajul? Eu: (de ce vorbeste susotind? o fi gay?) mda, de ce nu… El: clap-clap-clap. Eu: (ce dracu, o fi gay? sigur nu sunt la coafor?) El:  nu te-ai saturat de vremea asta? Eu: ce vreme? E vreme normala pentru perioada asta a anului. Alaltaieri a fost nasol (duuuuh). El (admirativ): da, ai dreptate, asta e vremea normala (clap-clap). Eu: (daca privesc in podea, poate ma ignora)… Se termina. La sfarsit, el: hai sa iti dau mesajul ala cu adresa de pe Amazon, zi-mi numarul tau de telefon. Eu: (W.T.F. Imi ceri numarul de telefon?) (I am not that easy, biaaaatch.)  Nu mai bine mi-l trimiti prin bluetooth? El: Poftim? Nu stiu cum se face asta. Eu: Option, send by… El: (arata un samsung cu tastatura slide) Eu: Ah, credeam ca ai Nokia. Bine, fie, lasa, am plecaaaaaaaaaat, uite baniiiiii……… [zgomot de usa].
• De 1 decembrie: sorici, kaizer si slanina afumate si muschi crud uscat de la magazinul sibienilor din colt, ceapa rosie si vin direct din butoi de la magazinul Murfatlar de langa. Sarbatoresc, ce pizda ma-sii!
• Chiar imi place cum m-a tuns. Tipul are talent.

Devine din ce în ce mai greu să te descurci, ca firmă, în economia dificilă care este. Ai nevoie deci de un profesionist care să îţi coordoneze activitatea, nu de un pulică. Măsuri se cer.

Când eram într-a opta sau a doișpea, profu’/profa’ de română (eu sunt bătrân și am uitat când era. Cel mai probabil, s-a întâmplat in ambele cazuri.) ne-a învățat un citat cu care puteam începe orice comentariu literar, astfel încât să dăm pe spate orice corector de lucrări.  Și mai era unul și pentru încheiere (acolo unde trebuia să ne dam noi cu părerea noastră subiectivă și proprie despre respectiva operă literară despre care tocmai reprodusesem un comentariu dintr-o carte).   În momentul de față sunt destul de bătrân încât sa fi uitat exact despre ce citate era vorba… Era ceva cu “seva literaturii române” care se adună în nu știu ce pom european la umbra căruia ne adăpăm noi, cititorii….

Mă rog, nu vroiam sa zic decât că, pentru ca Ignatul a venit mai devreme anul ăsta, puteți începe și voi să dați citate din Adrian Păunescu, ca sa păreți mai ‘ntelectuali. Nu vă faceți griji ca a fost un comunist împuțit și un lingău toată viața lui! Asta nu contează, numeroși alți lingăi au avut grijă să îi preamărească opera pentru a se legitima pe ei înșiși. Puteți deci și voi.

PS:

Si eu care credeam ca cincila e dura…